Pe 4 iunie 1974, conducerea echipei Cleveland Indians a crezut că descoperise metoda perfectă pentru a umple tribunele unui stadion care atrăgea tot mai puțini spectatori: bere vândută cu doar zece cenți paharul.

Promoția trebuia să transforme un meci obișnuit de marți seara împotriva echipei Texas Rangers într-o sărbătoare pentru suporteri.

În schimb, Cleveland Municipal Stadium s-a transformat într-un câmp de luptă.

Mii de spectatori intoxicați au aruncat cu sticle și petarde, au pătruns pe teren, au atacat jucătorii și i-au obligat pe membrii ambelor echipe să se apere cu bâtele de baseball.

Meciul nu a fost încheiat niciodată în mod normal.

Arbitrul principal l-a declarat pierdut de Cleveland după ce mulțimea a scăpat complet de sub control. Evenimentul avea să rămână în istorie sub numele de Ten Cent Beer Night, una dintre cele mai dezastruoase promoții sportive organizate vreodată.

O echipă disperată să atragă spectatori

La începutul anilor 1970, Cleveland Indians traversa o perioadă dificilă.

Echipa nu înregistra rezultate importante, iar tribunele erau adesea pe jumătate goale. Un meci obișnuit de marți seara putea atrage doar 12.000 sau 13.000 de spectatori.

Conducerea clubului avea nevoie de o idee care să readucă publicul pe stadion.

Soluția aleasă a fost extrem de simplă: berea, care costa în mod normal aproximativ 65 de cenți, urma să fie vândută cu doar zece cenți pentru un pahar de aproximativ 240 de mililitri.

Un cumpărător putea lua șase beri odată, dar se putea întoarce pentru alte comenzi. În practică, nu exista o limită reală privind cantitatea totală pe care o persoană o putea consuma pe parcursul serii.

Promoția și-a îndeplinit obiectivul inițial.

La stadion au venit 25.134 de oameni, aproape de două ori mai mulți decât la un meci obișnuit. Se estimează că spectatorii au cumpărat aproximativ 60.000 de pahare de bere.

Problema era că mulțimea nu venise într-o atmosferă pașnică.

Cu numai șase zile înainte, Cleveland și Texas se întâlniseră într-un meci tensionat la Arlington Stadium. O altercație între jucători degenerase într-o încăierare generală, iar suporterii din Texas aruncaseră cu mâncare și bere spre jucătorii lui Cleveland.

Antrenorul echipei Rangers, Billy Martin, a fost întrebat dacă se temea de răzbunare la următorul meci din Ohio.

Răspunsul său sarcastic a fost că Cleveland probabil nu avea suficienți suporteri pentru a crea probleme.

Comentariul a fost amplu relatat în presa locală și a transformat următoarea partidă într-o confruntare alimentată de resentimente.

Așadar, în seara de 4 iunie, peste 25.000 de oameni furioși au intrat pe stadion având acces aproape nelimitat la bere extrem de ieftină.

Problemele au început aproape imediat

Semnele dezastrului au apărut încă din primele reprize.

În repriza a doua, o femeie a pătruns pe teren, și-a expus pieptul și a încercat să-l sărute pe arbitru.

La scurt timp, un bărbat complet dezbrăcat a alergat pe gazon și a alunecat spre baza a doua.

În repriza următoare, un tată și fiul său au fugit pe teren și și-au expus posteriorul în fața spectatorilor.

Alți suporteri au început să arunce petarde, recipiente cu bere, mingi de golf și diferite obiecte spre jucători.

Unii fumau marijuana deschis în tribune, iar alții încercau în mod repetat să pătrundă pe suprafața de joc.

Pe măsură ce seara continua, mulți dintre spectatorii mai liniștiți au decis să plece.

În stadion au rămas în număr tot mai mare oamenii intoxicați, agresivi și interesați mai puțin de baseball decât de provocarea unor incidente.

Forțele de ordine erau insuficiente pentru o mulțime atât de mare. Organizatorii se așteptaseră la o seară promoțională aglomerată, nu la o revoltă.

Pe teren, jucătorii Rangers deveniseră țintele principale.

Suporterii le aruncau insulte și obiecte, iar unii încercau să le fure șepcile sau să ajungă suficient de aproape pentru a-i confrunta fizic.

În pofida haosului, partida a continuat.

Un meci dramatic înaintea revoltei

Texas Rangers a preluat conducerea și părea că se îndreaptă spre victorie.

Cleveland a început însă o revenire spectaculoasă în repriza a noua.

Scorul ajunsese la egalitate, 5–5, iar echipa gazdă avea doi alergători pe baze. Cu numai un eliminat, Cleveland avea o șansă reală să câștige meciul.

Publicul era deja extrem de agitat.

Tensiunea a explodat când un spectator a pătruns pe teren și a încercat să fure șapca jucătorului texan Jeff Burroughs.

Burroughs l-a confruntat, iar din zona băncii de rezerve s-a creat impresia că jucătorul fusese înconjurat și atacat.

Antrenorul Billy Martin le-a ordonat jucătorilor Rangers să ia bâtele și să iasă pe teren pentru a-și salva colegul.

Imaginea unei echipe întregi alergând cu bâtele în mâini a fost interpretată de mulțime ca o invitație la luptă.

Sute de spectatori au năvălit pe teren.

Jucătorii rivali au fost obligați să lupte împreună

Într-o răsturnare stranie, jucătorii echipei Cleveland au ieșit din propriul adăpost pentru a-i ajuta pe adversarii din Texas.

Rivalitatea dintre echipe a dispărut instantaneu.

În fața unei mulțimi violente, toți jucătorii erau acum de aceeași parte.

Unii spectatori aveau lanțuri, cuțite, scaune metalice și obiecte desprinse din stadion.

Jucătorii și-au folosit bâtele nu pentru a lovi mingea, ci pentru a ține atacatorii la distanță și a crea un culoar de retragere.

Arbitrul Nestor Chylak a fost lovit și rănit la mână. El a declarat ulterior că văzuse oameni înarmați cu cuțite și că fusese lovit cu un scaun.

Jucătorul Tom Hilgendorf a fost lovit în cap cu un scaun pliabil din oțel.

Alți membri ai echipelor au fost loviți cu recipiente, sticle și diferite obiecte aruncate din mulțime.

Managerul lui Cleveland, Ken Aspromonte, le-a cerut jucătorilor săi să îi protejeze pe cei de la Rangers și să-i ajute să ajungă în siguranță la vestiare.

Billy Martin avea să spună mai târziu că jucătorii lui Cleveland le salvaseră viețile.

Pe gazon se desfășura o revoltă în toată regula.

Spectatorii furau bazele, rupeau bucăți din teren și încercau să pătrundă în zonele rezervate echipelor.

Poliția a ajuns în cele din urmă și a încercat să curețe terenul.

Numai nouă persoane au fost arestate, în pofida dimensiunii haosului.

Meciul a fost declarat pierdut

Arbitrul Nestor Chylak a decis că partida nu mai putea continua în condiții de siguranță.

Terenul era acoperit de resturi, mulțimea nu putea fi controlată, iar o parte dintre echipamentele necesare jocului, inclusiv bazele, fuseseră furate.

Chylak a oprit meciul și a acordat victoria echipei Texas Rangers prin forfait.

Cleveland, care se afla la numai câteva momente de o posibilă victorie, a pierdut din cauza comportamentului propriilor suporteri.

Arbitrul a descris ulterior mulțimea drept un grup de „animale” și „bestii imposibil de controlat”.

În loc să fie amintită pentru revenirea dramatică a echipei gazdă, seara a intrat în istorie ca una dintre cele mai rușinoase scene ale baseballului american.

Cum a putut cineva să creadă că era o idee bună?

Cea mai mare întrebare rămasă după incident a fost simplă: cum a putut conducerea clubului să creadă că berea aproape gratuită era o idee bună într-un meci deja încărcat de ostilitate?

Cleveland mai organizase promoții similare fără incidente majore.

În 1971 avusese loc chiar o „Noapte a berii de cinci cenți”.

Dar contextul din 1974 era complet diferit.

Exista tensiunea provocată de încăierarea anterioară cu Texas.

Comentariile lui Billy Martin inflamaseră orgoliul suporterilor.

Securitatea era insuficientă, iar organizatorii nu au impus o limită totală eficientă asupra cantității de alcool cumpărate.

Toate elementele necesare unui dezastru se aflau în același stadion.

Berea nu a creat singură violența, dar a eliminat autocontrolul unei mulțimi deja pregătite să se răzbune.

O a doua noapte cu bere ieftină

În mod surprinzător, Cleveland nu a abandonat complet ideea.

Clubul a organizat ulterior o altă promoție cu bere la zece cenți, însă de data aceasta regulile au fost schimbate radical.

Numărul de beri ieftine a fost limitat la două pentru fiecare spectator, iar aproximativ 200 de polițiști au fost prezenți la stadion.

Noua seară s-a desfășurat fără incidente grave și a atras o mulțime și mai mare.

Diferența a demonstrat că problema nu fusese doar prețul redus, ci combinația dintre consumul nelimitat, securitatea slabă și atmosfera de răzbunare.

Moștenirea unei seri dezastruoase

Ten Cent Beer Night a devenit o lecție permanentă pentru organizatorii de evenimente sportive.

Astăzi, stadioanele impun limite stricte privind numărul de băuturi cumpărate, folosesc camere de supraveghere, detectoare, personal numeros de securitate și reguli care permit îndepărtarea imediată a persoanelor care aruncă obiecte pe teren.

Băuturile sunt adesea servite în recipiente deschise tocmai pentru ca spectatorii să nu poată arunca sticle sau cutii pline spre jucători.

Noaptea de 4 iunie 1974 a început ca o încercare de a aduce oamenii la un meci de baseball.

S-a încheiat cu jucători înarmați cu bâte, suporteri răniți, un arbitru atacat, un teren devastat și un meci pierdut prin forfait.

Din punct de vedere comercial, promoția a funcționat: stadionul a fost plin, iar zeci de mii de beri au fost vândute.

Din toate celelalte puncte de vedere, a fost un dezastru.

La jumătate de secol distanță, evenimentul rămâne o avertizare despre ceea ce se poate întâmpla atunci când alcoolul ieftin, furia colectivă și securitatea inadecvată se întâlnesc într-un singur loc.

Cleveland nu a organizat doar o noapte cu bere la zece cenți.

A creat accidental una dintre cele mai celebre revolte din istoria sportului american.